City FM Logo

Oboseală de primăvară sau apnee în somn?

de COSMIN RUS

Odată cu trecerea la sezonul cald, mulți români pun stările de epuizare și lipsa de concentrare pe seama asteniei de primăvară, însă specialiștii avertizează că simptomele pot masca, în realitate, apneea obstructivă în somn.

În contextul în care 13 martie marchează Ziua Mondială a Somnului, specialiștii atrag atenția asupra importanței unui somn de calitate și asupra semnelor care pot indica o tulburare reală de somn.

Dr. Maria-Elena Scridon, medic pneumolog și Șef al Secției Clinice Pneumologie I din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, ne explică cum putem face diferența între o adaptare sezonieră a organismului și o tulburare reală de somn care necesită tratament.

Astenia de primăvară nu este o boală propriu-zisă, ci o reacție temporară a organismului la schimbările de temperatură, lumină și ritm biologic. Se manifestă prin oboseală ușoară, iritabilitate, scăderea capacității de concentrare și uneori tulburări minore de somn. De regulă, simptomele sunt tranzitorii și se remit în câteva săptămâni.

dr. Maria-Elena Scridon, medic pneumolog și Șef al Secției Clinice Pneumologie I din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu

Problema apare atunci când oboseala este persistentă și severă, caz în care poate fi vorba despre apneea obstructivă în somn. Această afecțiune se caracterizează prin opriri repetate ale respirației în timpul somnului, cauzate de colabarea căilor respiratorii superioare.

Aceste pauze respiratorii duc la fragmentarea somnului și la scăderea oxigenării organismului, chiar dacă persoana nu își amintește trezirile din timpul nopții

dr. Maria-Elena Scridon, medic pneumolog și Șef al Secției Clinice Pneumologie I din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu

Diferența dintre oboseala sezonieră și apneea în somn este dată, în principal, de intensitatea și persistența simptomelor.

În astenia de primăvară, oboseala este moderată și se ameliorează odată cu adaptarea organismului. În apneea în somn, somnolența diurnă este marcată, pacientul poate adormi involuntar în timpul zilei, iar starea de epuizare persistă indiferent de numărul orelor dormite.

dr. Maria-Elena Scridon, medic pneumolog și Șef al Secției Clinice Pneumologie I din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu

Există și câteva semne de alarmă care ar trebui să trimită pacientul la medic. Printre cele mai frecvente se numără sforăitul puternic și constant, pauzele respiratorii observate de partener, trezirile frecvente cu senzație de sufocare, durerile de cap matinale și uscăciunea gurii la trezire.

Primăvara poate agrava simptomele apneei de somn, mai ales în cazul persoanelor care suferă de alergii sezoniere.

Alergiile pot provoca congestie nazală, ceea ce îngreunează respirația pe timpul nopții și poate accentua sforăitul și episoadele de apnee.

dr. Maria-Elena Scridon, medic pneumolog și Șef al Secției Clinice Pneumologie I din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu

Riscul de apnee în somn este mai mare la persoanele supraponderale, la cele cu circumferință mare a gâtului, la bărbați, la persoanele de peste 40 de ani, dar și la fumători sau la cei care consumă alcool seara. Afecțiunea poate apărea însă și la persoane normoponderale sau la femei, mai ales după menopauză.

Diagnosticul se stabilește prin studii de somn, realizate fie în laborator – polisomnografie – fie prin teste de monitorizare respiratorie la domiciliu.

Netratată, apneea în somn poate avea consecințe serioase asupra sănătății.

Apneea de somn netratată crește riscul de hipertensiune arterială, aritmii, infarct miocardic sau stop cardio-respirator în timpul somnului. De asemenea, poate favoriza apariția sindromului metabolic și a diabetului zaharat și are consecințe neuro-psihiatrice precum somnolența excesivă, tulburările de memorie și concentrare sau anxietatea.

dr. Maria-Elena Scridon, medic pneumolog și Șef al Secției Clinice Pneumologie I din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu

În formele moderate și severe, tratamentul standard este terapia cu presiune pozitivă continuă (CPAP), care menține căile respiratorii deschise în timpul somnului. În paralel, medicii recomandă scăderea în greutate, renunțarea la fumat, evitarea alcoolului seara și tratarea problemelor ORL.

Mesajul specialiștilor este că oboseala persistentă nu ar trebui ignorată. Prin urmare, atunci când persoanele se confruntă frecvent cu oboseală accentuată, somnolență în timpul zilei sau sforăit persistent să solicite un consult medical. Un diagnostic corect și un tratament adecvat pot îmbunătăți semnificativ calitatea somnului și starea generală de sănătate.

Ascultă RADIO CITY FM
  • Sibiu: 98.3 MHz
  • Mediaș: 88.1 MHz
  • Alba Iulia: 107.2 MHz
LIVEUrmărește-ne: