Sondaj- Peste 70% dintre români cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită. Preferințele românilor potrivit INSCOP

Peste 70% dintre români cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită, arată cel mai recent sondaj realizat de INSCOP Research, în perioada 28 ianuarie - 6 februarie, potrivit Agerpres.

Un sondaj realizat de INSCOP Research arată că îngrijorarea românilor de situația internă și de contextul de securitate din regiune. Majoritatea consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, principalele probleme indicate fiind corupția și creșterea prețurilor. În același timp, pe fondul războiului din Ucraina, tot mai mulți români susțin măsuri de întărire a apărării, precum reintroducerea serviciului militar obligatoriu și pregătirea populației pentru situații de criză.

Referitor la "direcţia ţării", 22,2% dintre respondenţi sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie bună (faţă de 20% în noiembrie 2022, 23,4% în noiembrie 2023, 30,3% în octombrie 2024 şi 24,1% în noiembrie 2025). 73,1% cred că lucrurile merg într-o direcţie greşită (faţă de 74,8% în noiembrie 2022, 68,6% în noiembrie 2023, 61,1% în octombrie 2024 şi 66,3% în noiembrie 2025) şi 4,7% nu ştiu sau nu răspund (faţă de 5,3% în noiembrie 2022, 8% în noiembrie 2023, 8,6% în octombrie 2024 şi 9,6% în noiembrie 2025).

În ceea ce priveşte sursele de îngrijorare, sondajul arată că 32,2% dintre români precizează corupţia drept cea mai importantă problemă care îi îngrijorează (faţă de 21,5% în noiembrie 2023). 23,6% menţionează creşterea preţurilor (faţă de 23,6% în noiembrie 2023), 13,4% starea de sănătate proprie şi a familiei (faţă de 18,1% în noiembrie 2023) şi 11,7% starea sistemului de educaţie (faţă de 14,3% în noiembrie 2023). Indică lipsa locurilor de muncă 9,8% (faţă de 11,7% în noiembrie 2023), războiul din Ucraina - 6,9% (faţă de 9% în noiembrie 2023), şi starea infrastructurii - 0,7% (faţă de 1% în noiembrie 2023). Ponderea nonrăspunsurilor este de 1,6% (faţă de 0,8% în noiembrie 2023).

Peste 60% dintre români vor armata obligatorie

Cercetarea mai arată că mai mult de două treimi (67,1%) dintre români ar fi de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research, în perioada 28 ianuarie - 6 februarie, la solicitarea New Strategy Center.

Potrivit cercetării, 67,1% dintre participanți sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România (față de 58,4% în mai 2015), 30,5% sunt împotrivă (față de 31,1% în mai 2015), iar 2,4% nu știu sau nu răspund (față de 10,5% în mai 2015).

Peste 90% dintre români vor cursuri de prim ajutor

Conform sondajului, 92,7% dintre români se declară de acord cu organizarea de cursuri de prim ajutor pentru persoanele între 15 și 60 de ani ca măsură de creștere a gradului de pregătire a cetățenilor în caz de război, în timp ce 4,6% sunt împotrivă, 2,5% nu știu, iar 0,2% nu răspund.

În cazul unui război în care România ar fi atacată, 48% dintre respondenți ar lupta pentru a-și apăra țara (față de 50,5% în noiembrie 2023), 19,7% ar emigra din România (față de 19,4% în noiembrie 2023), 10,5% s-ar ascunde până ar trece războiul (față de 11,8% în noiembrie 2023), 4,7% și-ar scoate certificat medical pentru a fi inapt de luptă (față de 5,6% în noiembrie 2023), iar 7% ar face altceva (față de 4,7% în noiembrie 2023). Ponderea non-răspunsurilor este de 10% (față de 8% în noiembrie 2023).

În ceea ce privește nivelul de pregătire al României în fața unui atac al Rusiei, 3,6 % dintre români sunt de părere că țara este pregătită să facă față unui atac al Rusiei în foarte mare măsură, 9,9% în destul de mare măsură, 31,7% în destul de mică măsură, iar 51,4% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,3%.

De unde se informează românii 

Cu privire la sursele de informații, 44,7% dintre români indică posturile tv ca sursă de informații/știri pe care o utilizează în mod constant, 25% - rețelele sociale, 17,8% paginile de internet de știri, iar 5,9% radioul. 2,8% preferă discuțiile cu prietenii apropiați, în timp ce 1,4% utilizează WhatsApp-ul. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,5%.

Metoda de cercetare a fost interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1.100 de persoane.