Record negativ al natalității: România, la cel mai scăzut nivel din ultimii 100 de ani

România a înregistrat anul trecut un nou record negativ al natalității: doar 145.000 de copii au venit pe lume în 2025, cel mai scăzut număr din ultimii 100 de ani, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS), relatează hotnews.ro

Cele mai mici cifre s-au înregistrat în județele Tulcea, Mehedinți și Caraș-Severin, cu mai puțin de 1.500 de nașteri fiecare. În Caraș-Severin, numărul copiilor sub 14 ani a scăzut cu aproape 25% între recensămintele din 2011 și 2021.

Fenomen demografic îngrijorător Natalitatea se situează sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor, iar mortalitatea, în creștere, accentuează dezechilibrul. Președintele INS, Tudorel Andrei, a explicat că „ritmul de scădere a populației cu vârsta mai mică de un an între ultimele recensăminte este de aproape 20%, cel mai alert dintre toate grupele de vârstă”.

La recensământul din 2021, populația României era cu 5,3% mai mică decât în 2011, iar numărul copiilor sub 10 ani a scăzut cu aproape 6%. Ponderea populației de peste 65 de ani a urcat la circa 20%.

Impact economic și social Un raport al firmei de consultanță McKinsey arată că scăderea natalității pune presiune asupra economiei: multe dintre cele mai bogate țări vor trebui să-și dubleze productivitatea pentru a menține nivelul de trai. În România, aproape jumătate dintre tineri intenționează să emigreze, iar 2023 a adus un record al plecărilor definitive ale tinerilor din țară.

Banca Națională a României notează că îmbătrânirea populației s-a accentuat: în ianuarie 2025, la 100 de tineri revin 132,4 persoane vârstnice, față de 126,8 anul precedent. Vârsta medie a crescut la 42,9 ani, iar reducerea populației apte de muncă generează deficit de lucrători calificați, afectând productivitatea și capacitatea firmelor de extindere.

Cheltuielile cu pensiile sunt prognozate să depășească 10% din PIB în următorii 30 de ani, în timp ce contribuțiile la sistemul public de pensii vor scădea până la aproximativ 5,5% din PIB și se vor menține la acest nivel până în 2070.

Cauze și experiențe personale Declinul natalității nu se explică doar prin sărăcie, ci și prin lipsa predictibilității și a securității: locuința, cariera și stabilitatea financiară influențează decizia de a avea copii. Andreea, 31 de ani, și partenerul ei stau în chirie și amână venirea copilului din cauza costurilor și incertitudinilor. Elena, 35 de ani, evită maternitatea temporar din motive profesionale, iar Mirela, 28 de ani, se teme de lipsa sprijinului familial și a sistemului medical.

Echivalentul unei populații pierdute într-o lună Sporul natural negativ de -94.000 de locuitori într-o singură lună echivalează cu pierderea populației unui oraș mic, precum Buzău sau Satu Mare, arătând amploarea fenomenului.

România se confruntă astfel cu o contracție demografică structurală, care va avea efecte majore pe termen lung asupra economiei, sistemului social și echilibrului populației.