Doar câțiva români cheltuiesc mai mult de Valentine’s Day și Dragobete

Valentine’s Day și Dragobetele rămân în România mai degrabă ocazii simbolice decât momente de consum intens: doar 7% dintre români alocă un buget semnificativ mai mare pentru aceste sărbători, potrivit Barometrului Sezoanelor Financiare, realizat de Asociația CFA România cu sprijinul UniCredit Bank.

Studiul arată că, spre deosebire de alte perioade cu presiune ridicată asupra bugetului, precum sărbătorile de iarnă (63%) sau Black Friday (39%), mai puțin de 10% dintre români cheltuiesc mai mult de obicei în perioada februarie. Bărbații sunt aproape de două ori mai predispuși decât femeile să aloce un buget suplimentar – 8,1% dintre bărbați comparativ cu 4,3% dintre femei.

Probabilitatea de a cheltui mai mult crește odată cu nivelul veniturilor: doar 4,1% dintre cei cu venituri sub 3.000 de lei declară un buget mai mare, în timp ce proporția urcă la 8% în rândul celor cu venituri între 5.000 și 7.000 de lei. De asemenea, studiul evidențiază diferențe între generații: Generația Z cheltuiește mai puțin de 1.000 de lei, în timp ce Generația X este mai dispusă să aloce sume mai mari, iar Millennialii se situează între aceste două extreme.

Florentina Almăjanu, director general al Asociației CFA România, recomandă ca în luna februarie cuplurile să stabilească un buget clar și să acorde atenție alegerilor financiare inteligente. „Aceste sărbători pot fi un prilej excelent de a exersa decizii financiare sănătoase: stabilirea unui buget clar, evaluarea atentă a ofertelor și orientarea către cadouri sau experiențe relevante pentru cuplu”, a declarat aceasta.

Pentru a sprijini gestionarea responsabilă a bugetului, Asociația CFA România a lansat Ghidul Abracashdabra de Valentine’s Day, un instrument practic care oferă repere pentru planificarea cheltuielilor și transformarea gesturilor simbolice în experiențe memorabile, fără a pune presiune financiară.

Studiul a fost realizat între 3 și 6 noiembrie 2025, prin metodologia Computer Assisted Web Interviewing, pe un eșantion de 1.130 de respondenți din generațiile Z, Millennials și X, majoritatea din mediul urban.