Hashtagurile dispar de pe rețelele sociale: cine decide acum ce vedem online?

După aproape două decenii în care simbolul „#” a dominat comunicarea pe rețelele sociale, hashtagurile își pierd treptat relevanța. Dacă până acum reprezentau o metodă simplă de organizare a conversațiilor și de conectare a comunităților online, astăzi ele sunt tot mai puțin folosite, iar unele platforme le descurajează activ, scrie publicația italiană Il Post, relatează Mediafax.

Hashtagurile au fost introduse pe Twitter în 2007 și au devenit rapid un element definitoriu al internetului. Evenimente majore, campanii sociale și proteste au avut propriile etichete: de la #MeToo și #BlackLivesMatter, până la #JeSuisCharlie, hashtagurile depășind spațiul online și influențând dezbateri la nivel global.

Astăzi însă, lucrurile s-au schimbat. Pe platforma X (fostul Twitter), Elon Musk a îndemnat utilizatorii să renunțe la hashtaguri, considerându-le inutile și neatractive. Instagram și TikTok au redus semnificativ numărul recomandat de hashtaguri, iar LinkedIn le-a marginalizat după introducerea unui algoritm bazat pe inteligență artificială.

Algoritmii „citesc” conținutul, fără ajutorul utilizatorilor

Rețelele susțin că tehnologiile moderne pot înțelege tema postărilor fără ajutorul etichetelor. Analiza automată a textului, imaginilor și sunetelor, împreună cu monitorizarea interacțiunilor (timp petrecut, comentarii, distribuiri) permite clasificarea și distribuirea conținutului fără intervenția utilizatorului.

În plus, pe măsură ce internetul s-a orientat spre conținut vizual (videoclipuri, meme-uri, imagini), hashtagurile au devenit mai puțin necesare. Campaniile se viralizează prin mesaje vizuale și materiale care se răspândesc rapid, nu printr-un slogan precedat de „#”.

O pierdere de autonomie pentru utilizatori

Unii specialiști consideră că această evoluție înseamnă o pierdere a libertății online. Adam Aleksic, cercetător în limbaj digital, spune că hashtagurile permiteau utilizatorilor să influențeze distribuția conținutului și să creeze comunități fără filtrul algoritmilor. Eliminarea lor înseamnă cedarea controlului către platforme, care decid ce este vizibil și când.

Un exemplu recent este mișcarea „All Eyes on Rafah”, unde mesajul vizual a avut un impact mai mare decât un hashtag unificator. Astfel, mișcările sociale există, dar nu mai pot fi urmărite la fel de ușor printr-un simbol comun.

Ce urmează după hashtaguri?

Pentru branduri și agenții, hashtagurile au devenit un instrument secundar, folosit doar în anumite contexte. Pentru public, ele sunt adesea percepute ca o relicvă a unei etape trecute a internetului.

Însă odată cu dispariția hashtagurilor, se pierde și un mod simplu de organizare colectivă — un cod comun prin care oamenii se adunau în jurul unei idei, fără filtrarea algoritmică. Dispariția lor ridică o întrebare esențială: cine deține acum puterea de a modela conversațiile online?