Alergiile, oboseala și lipsa vitaminelor pot ascunde probleme serioase de sănătate

Alergiile sezoniere, stările persistente de oboseală și deficitul de vitamine afectează tot mai multe persoane și pot influența semnificativ calitatea vieții. Medicul Adelaida Solomon, specialist în medicină internă în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, explică principalele cauze, simptome și soluții pentru aceste probleme frecvente.

Cum diferențiem astenia de primăvară de o problemă medicală serioasă?

“Așa-numita „astenie de primăvară” nu este o boală propriu-zisă și nu reprezintă un diagnostic medical. De obicei descrie o stare tranzitorie de oboseală, somnolență, ușoară scădere a concentrării sau iritabilitate, apărută odată cu schimbarea ritmului de lumină, temperatură și activitate. De cele mai multe ori, simptomele sunt ușoare și trec în câteva zile sau săptămâni. Totuși, atunci când oboseala persistă, se accentuează sau începe să afecteze activitatea de zi cu zi, este bine să fie privită cu atenție. O oboseală aparent banală poate ascunde afecțiuni frecvente precum anemia, hipotiroidismul, diabetul, bolile hepatice sau renale, infecțiile cronice. Semnele care ar trebui să trimită pacientul la medic sunt oboseala care durează mai multe săptămâni, lipsa de aer la eforturi mici, palpitațiile, amețelile, paloarea, scăderea neintenționată în greutate sau febra”.

Ce analize ar trebui să facem dacă suntem mereu obosiți?

“Analizele trebuie orientate de istoricul medical, simptome și de examenul clinic. Nu orice oboseală necesită „toate analizele”.  Evaluarea nu începe cu investigații foarte sofisticate, ci cu un set de analize de bază. De regulă, un medic internist ar lua în calcul:

·        hemoleucogramă completă – pentru depistarea anemiei, infecției sau altor modificări hematologice;

·        glicemie (sau hemoglobină glicată, după context);

·        TSH – pentru evaluarea funcției tiroidiene;

·        creatinină, uree, electroliți – funcția renală;

·        AST, ALT, bilirubină – funcția hepatică;

·        proteina C reactivă sau -VSH – dacă există suspiciune de inflamație;

·        feritină (mai ales la femei, vârstnici sau dacă există suspiciune de deficit de fier);

·        vitamina B12 și uneori vitamina D, dacă tabloul clinic sugerează deficit”.

Când devin periculoase alergiile?

“Cele mai multe alergii sezoniere sunt neplăcute, dar nu severe: strănut, rinoree, prurit ocular, congestie nazală. Alergia devine potențial periculoasă când apar semne de reacție sistemică sau de afectare respiratorie:

·        -dificultate la respirație;

·        senzație de constricție în gât;

·        -umflarea limbii, buzelor sau feței;

·        -răgușeală instalată brusc;

·        -amețeală, lipotimie;

·        -erupție extinsă însoțită de simptome respiratorii sau cardiovasculare.

Aceste manifestări pot indica anafilaxie, o urgență medicală. În acest context este necesară evaluare imediată, deoarece evoluția poate fi rapidă.   De asemenea, la pacienții cu astm bronșic, alergiile sezoniere pot precipita exacerbări respiratorii și trebuie tratate cu atenție”.

Ce rol are deficitul de vitamine (D, B12)?

“Deficitul de vitamine poate contribui la oboseală, dar nu este automat explicația principală. Deficitul de vitamina B12 este unul dintre cele care merită căutate atunci când oboseala persistă. Poate provoca anemie, scăderea capacității de concentrare, tulburări de memorie, furnicături sau amorțeli la nivelul mâinilor și picioarelor și, uneori, instabilitate la mers.

Riscul este mai mare la vârstnici, la vegetarieni, la persoanele cu gastrită atrofică sau la cei care urmează tratament cu metformin ori inhibitori de pompă de protoni (de exemplu Omeprazol). În deficitul de vitamina B12, corectarea se face prin suplimentare orală sau injectabilă, în funcție de cauză și de severitate.

Profilaxia este importantă mai ales la grupele de pacienți cu risc mare de deficit, unde monitorizarea periodică poate depista deficitul înainte să apară simptomele. Deficitul de vitamina D se poate asocia mai ales cu dureri musculare difuze, slăbiciune musculară și disconfort osteoarticular. În practica clinică, un nivel scăzut de vitamina D este de multe ori o constatare asociată, nu neapărat cauza principală. Tratamentul constă în suplimentare, cu doze adaptate valorii deficitului și profilului pacientului.

Profilactic, expunerea moderată la soare, alimentația echilibrată și suplimentarea la persoanele cu risc crescut — vârstnici, persoane cu expunere solară redusă, osteoporoză sau malabsorbție — sunt măsuri utile.

Oboseala persistentă nu ar trebui atribuită din start „lipsei de vitamine”. Tratamentul are sens atunci când există un deficit documentat sau un risc clar, altfel se poate întârzia identificarea cauzei reale a simptomelor”.