10 Mai, ziua recuperată din istorie: cum a revenit în calendar sărbătoarea Independenței României

România marchează pe 10 Mai, Ziua Independenței Naționale, una dintre cele mai importante date din istoria statului român modern. Sărbătoarea, oficializată prin lege în 2021, readuce în prim-plan o zi eliminată timp de decenii din memoria oficială de regimul comunist.

Data de 10 Mai reunește trei momente fundamentale pentru construcția României moderne. La 10 mai 1866, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământul ca domnitor al Principatelor Unite, deschizând perioada modernizării accelerate a statului român. Tot la 10 mai, în 1877, Carol I promulga actul independenței, după ce Parlamentul proclamase, cu o zi înainte, ruperea legăturilor cu Imperiul Otoman. Patru ani mai târziu, la 10 mai 1881, România devenea Regat, iar Carol I era proclamat rege.

Momentul proclamării independenței a început în Parlament, la 9 mai 1877, prin discursul ministrului de externe Mihail Kogălniceanu. Acesta declara atunci că România este „națiune de sine stătătoare”. Adunarea Deputaților și Senatul au adoptat moțiuni prin care recunoșteau independența absolută a României față de Poarta Otomană.

Independența a fost consolidată ulterior pe frontul Războiului de Independență din 1877–1878. Armata română a participat la luptele de la Plevna, Grivița, Rahova, Smârdan și Vidin, iar contribuția militară a României a avut un rol decisiv în recunoașterea noului statut al țării.

Recunoașterea internațională a independenței a venit în 1878, prin tratatele de pace și prin deciziile marilor puteri europene. România ieșea astfel de sub suzeranitatea otomană și intra în rândul statelor europene independente.

În perioada monarhiei, 10 Mai a devenit Ziua Națională a României și simboliza independența, modernizarea statului și continuitatea instituțională. După instaurarea regimului comunist și abolirea monarhiei, la 30 decembrie 1947, sărbătoarea a fost eliminată din calendarul oficial și înlocuită cu 23 August, noua zi simbolică a regimului comunist.

Timp de decenii, semnificația zilei de 10 Mai a supraviețuit mai ales în memoria istoricilor și a celor care păstrau legătura cu tradiția României de dinainte de comunism. După 1989, data a revenit treptat în spațiul public, ca simbol al independenței și al construcției statului modern.

Primul pas oficial a venit în 2015, când 10 Mai a fost declarată zi de sărbătoare națională. Ulterior, prin Legea nr. 189/2021, data a fost consacrată drept Ziua Independenței Naționale a României, sărbătoare națională lucrătoare.

În expunerea de motive a legii, inițiatorii au invocat necesitatea „restabilirii adevărului istoric” și reluarea tradiției existente între anii 1866 și 1947, când 10 Mai reprezenta Ziua Națională a României.

În 2026, în Parlament a fost depus și un proiect care propune ca 10 Mai să devină zi liberă legală. Inițiatorii susțin că data are o semnificație istorică majoră, deoarece marchează începutul domniei lui Carol I, proclamarea independenței și transformarea României în Regat.

Astăzi, 10 Mai este privită nu doar ca o sărbătoare istorică, ci și ca o recuperare simbolică a memoriei statului român modern. Data amintește de momentul în care România și-a câștigat independența prin decizie politică, sacrificiu militar și recunoaștere diplomatică internațională.