Tradiția mucenicilor și a celor 40 de pahare de vin

Data de 9 martie este marcată în calendarul ortodox prin sărbătoarea Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, zi în care românii respectă mai multe tradiții vechi, printre care prepararea mucenicilor și obiceiul celor 40 de pahare de vin. Sărbătoarea are atât o semnificație religioasă, cât și una populară, fiind considerată în tradiția românească momentul care marchează începutul noului an agrar și sfârșitul perioadei cunoscute drept „Babele”.

Conform tradiției creștine, cei 40 de mucenici au fost soldați creștini din armata romană, staționați în cetatea Sevastia. Aceștia au refuzat să renunțe la credința lor creștină, deși au fost supuși presiunilor autorităților vremii. Ca pedeapsă, au fost condamnați să petreacă noaptea într-un lac înghețat, unde au îndurat frigul și chinurile până la moarte, devenind simboluri ale credinței și sacrificiului.

De ce se pregătesc mucenicii

Pentru a-i comemora, în multe zone din România se pregătesc mucenici sau „sfințișori”, un desert tradițional realizat din aluat. Preparatul diferă de la o regiune la alta.

În Moldova, mucenicii sunt copți în cuptor, au forma cifrei opt și sunt unși cu miere, peste care se presară nucă măcinată. În Muntenia și Dobrogea, mucenicii sunt mai mici și sunt fierți într-un sirop dulce aromat cu zahăr, scorțișoară și nucă. Forma de opt este simbolică și este asociată, potrivit tradiției, cu ideea de echilibru, infinit și viață veșnică.

De asemenea, în multe comunități există obiceiul ca mucenicii să fie împărțiți vecinilor sau persoanelor nevoiașe, ca gest de pomenire pentru cei trecuți în neființă.

Tradiția celor 40 de pahare de vin

Un alt obicei cunoscut în această zi este consumul a 40 de pahare de vin, fiecare simbolizând unul dintre mucenici. În unele zone ale țării se vorbește chiar despre 44 de pahare, potrivit unor tradiții populare.

Se spune că vinul băut în această zi reprezintă sângele martirilor și ar aduce sănătate și putere pentru întregul an. În trecut, oamenii obișnuiau să stropească și viile sau pomii fructiferi cu vin, în credința că astfel vor avea recolte bogate.

Pe lângă aceste obiceiuri, ziua de 9 martie este legată și de mai multe tradiții populare care marchează începutul primăverii și pregătirea pentru muncile agricole.