Românii tremură în propriile case: sărăcia energetică rămâne peste media UE

România continuă să se situeze peste media Uniunii Europene în ceea ce privește ponderea populației care nu reușește să își mențină locuința suficient de caldă pe timp de iarnă, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, relatează Mediafax.

La nivelul Uniunii Europene, 9,2% dintre cetățeni au declarat că nu au putut să își încălzească adecvat locuința în 2024, un procent în scădere față de anul precedent. În România, însă, situația rămâne mai dificilă: 10,8% din populație s-a confruntat cu această problemă, deși indicatorul arată o îmbunătățire comparativ cu 2023, când procentul ajungea la 12,5%.

Comparativ cu alte state membre, România se află într-o zonă intermediară. Situația este mai bună decât în țările cele mai afectate de sărăcia energetică, precum Grecia, unde 19% din populație nu își poate încălzi locuința, Lituania (18%) și Spania (17,5%). În aceste state, aproape una din cinci persoane se confruntă cu lipsa confortului termic.

Pe de altă parte, România este depășită de numeroase țări din Europa Centrală și de Nord. În Germania, doar 6,3% din populație se află în această situație, în Ungaria 6%, în Cehia 4,9%, iar în Polonia 3,3%. La polul opus se situează Finlanda, unde doar 2,7% dintre locuitori declară că nu își pot încălzi adecvat locuința.

Diferențe semnificative se observă și între marile economii europene. Franța înregistrează un procent de 11,8%, mai mare decât cel al României, în timp ce Italia (8,6%) și Slovacia (8,3%) se situează sub nivelul României, dar peste media UE.

Specialiștii arată că sărăcia energetică este influențată de mai mulți factori, printre care nivelul veniturilor, costurile energiei, eficiența energetică a locuințelor și condițiile climatice. Țările din Europa de Nord, unde clădirile sunt mai bine izolate și există sisteme extinse de sprijin social, înregistrează cele mai scăzute valori. În schimb, în sudul și estul Europei, inclusiv în România, problema rămâne una semnificativă, în principal din cauza veniturilor mai reduse și a fondului locativ mai puțin eficient din punct de vedere energetic.