Risc însemnat de avalanșe la peste 1.800 de metri în Bucegi și Făgăraș

E risc însemnat de avalanșe în zona montană înaltă, în special la altitudini de peste 1.800 de metri. Stratul de zăpadă instabil și creșterea temperaturilor favorizează declanșarea unor avalanșe de dimensiuni medii și mari.

La altitudini de peste 1.800 de metri, stratul superior al zăpezii prezintă o consistență redusă și un grad ridicat de umezire, cu grosimi cuprinse între 15 și 30 de centimetri, iar local chiar peste 40 de centimetri, în special în masivul Bucegi. Acest strat este depus peste zăpadă veche și dură sau peste cruste de gheață, ceea ce determină o aderență scăzută și un risc crescut de alunecare.

În zona crestelor sunt prezente plăci de vânt, în special pe versanții vestici și sudici, precum și cornișe instabile. Pe numeroase văi se regăsesc acumulări consistente de zăpadă. Precipitațiile mixte prognozate pot aduce noi depuneri de până la 10 centimetri de zăpadă la altitudini de peste 2.000 de metri.

Creșterea temperaturilor și radiația solară vor accentua umezirea stratului superior, ceea ce poate duce la curgeri spontane și la declanșarea unor avalanșe, inclusiv în condiții de supraîncărcare, cum ar fi prezența turiștilor sau a schiorilor. Riscul este evaluat ca însemnat, nivel 3 din 5.

Sub altitudinea de 1.800 de metri, stratul de zăpadă rămâne umed și instabil, în special peste 1.600 de metri, unde sunt prezente acumulări recente de 20–30 de centimetri în Bucegi și de 10–20 de centimetri în Făgăraș. În aceste condiții, sunt posibile curgeri de zăpadă și avalanșe de dimensiuni mici și medii, în special pe pantele înclinate sau lipsite de vegetație. Riscul este considerat moderat, nivel 2 din 5.

În Carpații Meridionali, stratul de zăpadă măsoară 214 cm la Vârful Omu, 181 cm la Bâlea-Lac, 152 cm la Țarcu, 21 cm la Sinaia, 32 cm la Cuntu, 10 cm la Păltiniș și 9 cm la Parâng.