Noi reguli UE: toate clădirile noi trebuie să fie „cu emisii zero” din 2030

Uniunea Europeană impune ca toate clădirile noi să aibă emisii zero începând cu 2030, ceea ce va elimina, în practică, utilizarea gazului și va forța trecerea la energie regenerabilă și electrificare, inclusiv în România.

Noile reglementări privind performanța energetică a clădirilor, adoptate de Uniunea Europeană, stabilesc că, din 2030, toate clădirile noi trebuie să fie „clădiri cu emisii zero”, adică să aibă un consum foarte redus de energie și să nu genereze emisii din combustibili fosili.

Măsura implică o schimbare majoră inclusiv pentru România, unde modelul clasic de locuință încălzită cu gaz, fără producție proprie de energie, nu mai este compatibil cu noile standarde.

Deși directivele europene nu interzic explicit centralele pe gaz, condițiile impuse le elimină în practică. O locuință care utilizează combustibili fosili generează emisii și nu poate îndeplini criteriul de „emisii zero”.

În paralel, politicile europene încurajează electrificarea consumului și utilizarea surselor regenerabile de energie. Astfel, soluțiile promovate includ pompele de căldură pentru încălzire și răcire, alimentarea electrică în locul gazului și instalarea de sisteme de producere a energiei la nivelul clădirii sau în apropierea acesteia.

Noile standarde prevăd și ca toate clădirile noi să fie pregătite pentru utilizarea energiei solare, permițând instalarea de sisteme fotovoltaice acolo unde acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic. În plus, clădirile trebuie să integreze surse regenerabile, astfel încât o parte semnificativă din consumul de energie să fie produsă local.

În acest context, locuințele vor deveni tot mai frecvent „prosumatori”, adică vor produce o parte din energia consumată și vor putea livra surplusul în rețea.

Reglementările nu vizează doar clădirile noi, ci și fondul construit existent. Clădirile vechi vor trebui renovate treptat pentru a reduce consumul de energie și emisiile, obiectivul fiind ca, până în 2050, sectorul imobiliar să devină aproape complet decarbonizat.

Statele membre sunt obligate să elaboreze planuri naționale care să includă obiective, investiții și politici publice pentru atingerea acestor ținte.

Directiva adoptată în aprilie 2024 trebuie transpusă în legislațiile naționale în termen de aproximativ doi ani, până la 29 mai 2026. În prezent, legislația din România nu impune instalarea panourilor fotovoltaice sau eliminarea gazului în locuințele noi, însă noile reguli vor conduce, în practică, la adoptarea acestor soluții.

Odată implementate, cerințele vor influența modul de proiectare și construcție a locuințelor, tehnologiile utilizate și, cel mai probabil, costurile, care ar putea crește în perioada următoare.

Schimbarea este cu atât mai semnificativă cu cât, în România, încălzirea locuințelor se face frecvent cu lemne, cărbune sau alți combustibili solizi, ceea ce evidențiază distanța față de noile cerințe europene.

Pe termen mediu și lung, clădirile nu vor mai fi doar consumatoare de energie, ci vor deveni parte activă a sistemului energetic, producând energie și utilizând surse regenerabile pentru consum propriu.