Noi descoperiri arată că boala Alzheimer ar putea fi depistată cu zeci de ani înaintea simptomelor

Boala Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență, ar putea fi detectată cu 10 până la 20 de ani înainte de apariția simptomelor evidente, potrivit unor cercetări recente. Descoperirile oferă o perspectivă nouă asupra modului în care se dezvoltă boala și deschid calea pentru intervenții timpurii care ar putea întârzia sau chiar preveni declinul cognitiv.

Conform datelor prezentate în Raportul mondial privind Alzheimer 2024 al Alzheimer's Disease International, până la 80% dintre cazurile de demență sunt reprezentate de Alzheimer. Cu toate acestea, 65% dintre profesioniștii din domeniul sănătății și 80% dintre persoane consideră, în mod eronat, că demența este o parte normală a îmbătrânirii.

Două faze distincte ale bolii

Cercetătorii de la Allen Institute for Brain Science susțin că boala evoluează în două etape majore. Prima este o fază „ascunsă”, lentă, în care doar un număr mic de neuroni vulnerabili sunt afectați. În această perioadă, simptomele pot lipsi complet.

Abia în a doua fază, mai agresivă, apar tulburările de memorie, gândire și funcționare zilnică asociate în mod obișnuit cu demența.

Boala este strâns legată de acumularea a două proteine: amiloid și tau. Plăcile de amiloid se depun între celulele nervoase și perturbă comunicarea dintre ele, în timp ce proteina tau formează încurcături în interiorul neuronilor, contribuind la distrugerea acestora.

Pierderea timpurie a unor neuroni esențiali

Studiile recente au identificat un aspect esențial: pierderea precoce a neuronilor inhibitori, celule responsabile pentru reglarea activității cerebrale. Dezechilibrul dintre neuronii excitatori și cei inhibitori ar putea reprezenta unul dintre primele semnale biologice ale bolii, chiar înainte de apariția simptomelor vizibile.

Identificarea acestor „semnale timpurii” ar putea permite dezvoltarea unor terapii menite să protejeze neuronii înainte ca deteriorarea să devină ireversibilă.

Teste de sânge cu o precizie de peste 90%

Un progres important îl reprezintă dezvoltarea unor teste de sânge capabile să detecteze forma specifică a proteinei tau, numită p-tau217. În 2024, o echipă internațională de cercetători a demonstrat că acest biomarker poate prezice Alzheimer cu o precizie de până la 92%, inclusiv în faza presimptomatică.

În paralel, organizații precum Alzheimer's Society lucrează la integrarea biomarkerilor sangvini în sistemele publice de sănătate, inclusiv în cadrul NHS din Marea Britanie.

Rolul geneticii

Riscul de Alzheimer este influențat și de genetică, în special de varianta genei APOE4. Persoanele care moștenesc două copii ale acestei variante pot avea un risc de până la 10 ori mai mare de a dezvolta boala. Totuși, prezența genei nu garantează apariția demenței, iar absența ei nu oferă protecție totală.

Aproape jumătate din risc poate fi redus

Specialiștii subliniază că până la 45% dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite prin modificări ale stilului de viață. Printre cele mai importante măsuri se numără:

• controlul tensiunii arteriale și al colesterolului
• activitate fizică regulată
• reducerea consumului de alcool
• renunțarea la fumat
• gestionarea diabetului
• corectarea pierderii auzului și a problemelor de vedere

Experții atrag atenția că sănătatea inimii și cea a creierului sunt strâns legate. O bună îngrijire cardiovasculară poate reduce semnificativ riscul de declin cognitiv.

O schimbare de perspectivă

Cercetătorii susțin că demența nu trebuie privită ca un destin inevitabil al îmbătrânirii. Așa cum bolile cardiovasculare au putut fi prevenite și tratate mai eficient prin depistare precoce și intervenții timpurii, același model ar putea fi aplicat și în cazul Alzheimerului.

Înțelegerea fazei „ascunse” a bolii și dezvoltarea unor metode accesibile de diagnostic precoce ar putea oferi milioane de oameni șansa la mai mulți ani de viață activă și independentă.