Educația pentru sănătate, cerută prin lege în toate școlile, după ce aproape 10 la sută dintre nașteri sunt la adolescente

Aproape una din zece nașteri din România provine de la fete cu vârsta între 15 și 19 ani, iar 601 nașteri au fost înregistrate în 2024 la mame care nu împliniseră 15 ani, potrivit datelor Institutul Național de Statistică, citate de Salvați Copiii România, notează Edupedu.ro

În 23 de cazuri, este vorba despre a doua naștere pentru mame sub 15 ani, iar o adolescentă care nu împlinise această vârstă a devenit mamă pentru a treia oară, conform unui comunicat transmis de organizație.

Reprezentanții Salvați Copiii atrag atenția că fenomenul este consecința unui sistem legislativ care „a eșuat să protejeze copiii prin educație” și solicită o reformă profundă a cadrului legal, dublată de o strategie interministerială coerentă.

Județele cu cele mai multe mame minore

Cele mai multe nașteri la mame sub 15 ani au fost înregistrate în:

• Mureș – 60 de cazuri
• Bacău – 34
• Bihor – 31
• Dolj – 29
• Brașov – 27

La grupa de vârstă sub 19 ani, în top se află:

• Mureș – 813 mame
• Brașov – 657
• Dolj – 568
• Bihor – 567
• Constanța – 541

Municipiul București ocupă locul 14, cu 351 de nașteri provenind de la mame adolescente.

La polul opus se află județele Gorj (127), Tulcea (130) și Mehedinți (145).

„Educația pentru sănătate în școli este esențială”

Potrivit actualei reglementări din Legea 272/2004, programele de educație pentru sănătate, inclusiv educația sexuală, pot fi desfășurate abia din clasa a VIII-a și doar cu acordul scris al părinților.

Salvați Copiii consideră această abordare „profund inadecvată” și în contradicție cu alte reglementări legale, precum răspunderea penală de la 14 ani și consimțământul medical de la 16 ani.

„Abordarea educațională în domeniul sănătății poate juca un rol esențial în combaterea fenomenului maternității la vârste tinere”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al organizației.

Reprezentanții ONG-ului susțin că informațiile despre igienă, corp, relații sănătoase și protecția față de abuz trebuie transmise de la vârste fragede, adaptat nivelului de înțelegere al copiilor.

Impactul educației pentru sănătate

Datele organizației arată că 66% dintre minorele intervievate au declarat că au primit informații despre educație sexuală, însă aproximativ 30% au indicat drept sursă rude, prieteni sau colegi, ceea ce ridică semne de întrebare privind corectitudinea informațiilor.

În lipsa educației pentru sănătate în școli, copiii caută răspunsuri în mediul online sau în grupurile de prieteni, unde informațiile pot fi incomplete sau eronate.

Salvați Copiii invocă și o meta-analiză UNESCO din 2021, potrivit căreia educația sexuală comprehensivă poate reduce cu până la 50% sarcinile nedorite la adolescente.

Propuneri legislative

Organizația solicită:

• modificarea Legii 272/2004 pentru introducerea educației pentru sănătate ca parte obligatorie a procesului educațional încă din învățământul preșcolar;
• completarea Legii 198/2023 a învățământului preuniversitar prin introducerea disciplinei „Educație pentru sănătate” în trunchiul comun, cu ore alocate săptămânal;
• elaborarea unor norme metodologice unitare de către Ministerul Educației, Ministerul Sănătății și ANPDCA;
• formarea cadrelor didactice și validarea științifică a materialelor utilizate.

Organizația oferă ca exemple Danemarca, Olanda sau Croația, unde educația sexuală este obligatorie și unde rata nașterilor la adolescente este semnificativ mai redusă.

Povestea Mariei, mamă la 15 ani

Maria avea 15 ani când a aflat că este însărcinată. „Am simțit că viața mea s-a terminat”, povestește adolescenta, care a fost sprijinită de specialiștii Salvați Copiii pentru a avea acces la servicii medicale și pentru a-și continua studiile.

Organizația subliniază că intervențiile integrate – medicale, sociale și educaționale – pot contribui la ruperea cercului vulnerabilității.

Ce face Salvați Copiii

Din 1998, programul „Educație pentru sănătate” al organizației a ajuns la 271.032 de copii și adolescenți din peste 1.863 de școli și grădinițe. În total, 459.500 de mame, gravide și copii sub 5 ani au beneficiat de sprijin socio-medical.

Printre rezultatele raportate se numără:

• creșterea ratei vaccinării la 99–100% în comunitățile sprijinite;
• 95% dintre gravidele din aceste comunități au mers la medic în timpul sarcinii;
• creșterea înscrierilor la medicul de familie;
• îmbunătățirea nivelului de informare privind prevenirea sarcinilor timpurii.

Organizația susține că doar printr-o reformă legislativă clară, dublată de educație pentru sănătate introdusă sistematic în școli, România poate reduce semnificativ numărul mamelor minore.