Condiții precare în penitenciarele din România. Nu se respectă condițiile impuse de CEDO !!!!

Și la capitolul condițiilor din Penitenciarele, România nu a respectat decizia CEDO. CEDO a constatat încă din 2017 că România are prea puține celule de detenție și prea mulți deținuți. De asemenea mai mulți deținuți printre care și oameni politici și de afaceri au reclamat condițiile de detenție din Penitenciarele din România. În 2017, România primea termen până în 2025 să rezolve problema condițiilor de detenție. Recomandarea principală era să asigure minimum patru metri pătrați pentru fiecare deținut, dar și condiții decente celor încarcerați. Lipsa spațiului pentru infractori nu este un moft, iar supraaglomerarea face ca, uneori, spun specialiștii, să fie imposibilă reintegrarea socială a celor care se eliberează. Unii deținuți ies din penitenciare mai înrăiți față de societate decât au intrat, ceea ce crește riscul de recidivă, „Asta pentru că numărul abuzurilor fizice sau psihice de după gratii este foarte mare într-un spațiu care nu poate fi controlat de gardieni”, explică reprezentanții APADOR-CH (Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki). Deținuții agresează fizic sau sexual adesea alți colegi de celulă. Aceste concluzii au fost preluate și într-un raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite privind respectarea drepturilor omului din România. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției şi pentru petiții din Camera Deputaților a efectuat o serie de vizite în penitenciarele din România, în urma numeroaselor sesizări primite de la deținuți. In anul 2025 membrii comisiei au constatat probleme grave în majoritatea unităţilor vizitate, inclusiv supraaglomerare, lipsă de personal medical specializat şi condiții precare de igienă. În urma vizitelor efectuate în mai multe unităţi penitenciare din ţară, comisia a identificat o serie de probleme grave: Supraaglomerarea spațiilor de detenție. Lipsa condițiilor adecvate de igienă Deficit de personal operativ şi administrativ Insuficiența personalului medical şi psihologic Expunerea cadrelor operative la riscuri fără protecție corespunzătoare „Vizita în Penitenciarul de Femei Ploieşti – Târgşorul Nou, singura unitate de detenţie pentru femei din ţară, evidenţiază lipsa unui medic ginecolog şi pediatru pentru mamele care cresc copii în penitenciare, afectând grav viaţa persoanelor vulnerabile”, a declarat Laura Gherasim, președinta Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din Camera Deputaţilor. România nu a respectat însă termenul impus de CEDO. Doar în 2022, România a fost condamnată de 37 de ori pentru „tratament inuman sau degradant”. Jumătate din toate procesele pierdute anul trecut au fost intentate de deținuți. Urmare a acelei hotărâri, România a propus un plan de acțiune pentru perioada 2020 – 2025 prin care și-a asumat crearea unui număr de 7.849 de noi locuri de cazare pentru deținuți. Ministerul Justiţiei Cătălin Predoiu a anunțat doar în 2023 că au fost lansate licitaţiile pentru construcţia a două penitenciare, la Unguriu (judeţul Buzău) şi Berceni (judeţul Prahova), astfel urmând să fie create 1.900 noi locuri de detenţie. Valoarea totală a investiţiilor este de 175 de milioane de euro, iar penitenciarele vor fi funcţionale peste patru, respectiv cinci ani, adică după 2027, Termenul acesta depășește însă anul 2025 impus de CEDO. „Administraţia Naţională a Penitenciarelor, instituţie subordonată Ministerului Justiţiei, a lansat, în luna mai 2023, două licitaţii pentru construcţia de penitenciare. Aceste proiecte fac parte din eforturile de modernizare a infrastructurii penitenciarelor din ţară şi au ca scop crearea de noi locuri de cazare pentru deţinuţi. Cele două penitenciare vor fi construite în localităţile Unguriu şi Berceni şi vor beneficia de investiţii în valoare totală de 175 de milioane de euro”, conform unui comunicat de presă potrivit News.ro. Penitenciarul Unguriu, din judeţul Buzău, va fi cu regim deschis şi semideschis şi va avea 900 de locuri de cazare. Bugetul estimat este de 228 de milioane de lei (aproximativ 48 de milioane de euro). Lucrările de construcţie vor dura patru ani, urmând ca penitenciarul să devină funcţional în 2027. In anul 2025 au fost inaugurate 380 de noi locuri de detenție la Penitenciarul Constanța - Poarta Albă. O altă problemă depusă de fosta ministră Alina Gorghiu este relocarea unor penitenciare în afara zonelor urbane. În ședința Guvernului din data de 16 februarie 2024 a fost aprobat Memorandumul ”Relocarea în afara zonelor urbane a unor penitenciare” prezentat de Ministerul justiției. Acesta se referă la problemele ridicate de prezența unor penitenciare în zona centrală a unor orașe importante din România și la opțiunile pentru relocarea lor. Memorandumul amintește faptul că amplasarea închisorilor în mijlocul zonelor urbane generează o serie de probleme și riscuri, atât pentru comunitatea locală cât și pentru poliția penitenciară: - Dificultăți în asigurarea condițiilor de detenție corespunzătoare: dimensiunile reduse ale spațiilor de deținere în mediul urban pot reprezenta un obstacol major în îndeplinirea standardelor legale pentru condițiile din închisori. - Riscul de evadare: zona urbană aglomerată și densitatea populației creează un mediu favorabil pentru tentativele de evadare. Infrastructura complexă a orașelor poate contribui la crearea unor premise favorabile sustragerii de la regimul de detenție. - Comunicarea neautorizată: amplasarea închisorilor în zonele urbane facilitează comunicarea neautorizată între deținuți și persoanele externe. Telefoanele mobile și alte dispozitive electronice sunt adesea folosite pentru a coordona activități ilegale sau pentru a planifica evadări, subminând securitatea sistemului penitenciar. - Siguranța locului de deținere: proximitatea închisorilor față de comunitatea locală externă poate pune în pericol siguranța unității penitenciare, prin accesul necontrolat al indivizilor din exterior. În acest context, documentul menționează o serie de aspecte pozitive ale relocării unităților de detenție: - Creșterea siguranței publice - Îmbunătățirea condițiilor de detenție - Continuarea în aceleași coordonate pozitive și chiar eficientizarea demersurilor de reabilitare și reintegrarea socială a persoanelor private de libertate - Reducerea comunicării neautorizate - Redresarea impactului asupra comunității Măsurile concrete propuse prin Memorandum în vederea relocării unităților cuprind inițierea demersurilor pentru identificarea de terenuri libere de construcții aflate în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale care pot face obiectul transferului în domeniul public al statului și în administrarea unităților de detenție din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor - Ministerului Justiției urmând ca ulterior să fie inițiate demersurile necesare pentru transferul efectiv al acestora. Din păcate și în acest capitol România nu a reușit să finalizeze investițiile promise și realocările penitenciarelor din orașe. În apropiere de Sibiu de exemplu Penitenciarul cu regim de maximă siguranță din Aiud se află la o distanță mai mică de 3 km de centrul localității.

Urmărește-ne pe #facebook și #instagram

Dacă a fost interesant articolul trimite-l si prietenilor tai .

Ne poți asculta pe

98.3 FM în Sibiu sau 107.2 FM în Alba Iulia

sau de oriunde în lume pe

https://city-fm.ro/live-city-fm/

#muzica #stiri #stirilocale

Nu uita!

Ești martorul unui eveniment sau ai informatii care ar putea deveni o știre? Trimite-ne un mesaj pe WhatsApp la 0775517717 sau pe radiocityfmsibiu@gmail.com. Citește si https://city-fm.ro/2026/01/22/aur-revine-puternic-in-preferintele-romanilor/