Caz medical rar: un bărbat a trăit 48 de ore fără plămâni înaintea transplantului

Un bărbat în vârstă de 33 de ani, aflat în stare critică, a reușit să supraviețuiască timp de 48 de ore fără plămâni, după ce medicii i-au extirpat organele grav afectate de o infecție severă și au folosit un sistem de „plămân artificial” pentru a-l menține în viață până la realizarea unui transplant dublu, notează Mediafax.

Cazul, descris într-un raport publicat în revista Med a editurii Cell Press și citat de ScienceDaily, evidențiază o abordare chirurgicală inovatoare care ar putea schimba modul în care sunt tratați pacienții aflați în stare critică și care așteaptă organe de la donatori.

Potrivit medicilor, pacientul a dezvoltat sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS), o afecțiune severă în care inflamația și infecția distrug țesutul pulmonar. Boala a debutat cu o gripă, care s-a agravat rapid și a fost complicată de o pneumonie bacteriană. Pe măsură ce starea lui s-a deteriorat, plămânii au devenit irecuperabili, iar inima și rinichii au început să cedeze.

În aceste condiții, transplantul pulmonar dublu a devenit singura șansă de supraviețuire. Totuși, organismul pacientului era prea instabil pentru o intervenție imediată. Pentru a câștiga timp, echipa medicală a decis extirparea plămânilor afectați și utilizarea unui sistem artificial capabil să oxigeneze sângele, să elimine dioxidul de carbon și să susțină circulația.

După îndepărtarea plămânilor infectați, starea pacientului s-a stabilizat treptat, iar organele au început să își revină. La două zile distanță, au devenit disponibili plămâni compatibili de la un donator, iar chirurgii au efectuat cu succes transplantul.

La peste doi ani de la intervenție, bărbatul duce o viață normală și are o funcție pulmonară sănătoasă. Medicii consideră că această metodă ar putea oferi o nouă șansă pacienților cu leziuni pulmonare severe, în special celor afectați de infecții respiratorii grave.

Deocamdată, tehnica este aplicată doar în centre medicale foarte specializate, însă specialiștii speră că, în viitor, sistemele de susținere artificială vor deveni mai accesibile și vor salva tot mai multe vieți.