Când adresa din buletin te lasă fără acte: cazul românilor din Republica Moldova

Peste 160.000 de cărți de identitate românești au fost anulate începând cu anul 2023, ca urmare a modificării legislației privind evidența persoanelor. Cei mai afectați sunt cetățenii români născuți în Republica Moldova, care reprezintă aproximativ 66% din totalul documentelor anulate, potrivit datelor oficiale transmise de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) către Digi24.ro.

Majoritatea celor vizați sunt români care și-au redobândit cetățenia după prăbușirea URSS, în baza originii lor românești. Neavând inițial locuințe în România, mulți și-au stabilit domiciliul la prieteni sau cunoscuți, o practică permisă timp de ani de zile de autorități.

De ce au fost anulate buletinele

Situația s-a schimbat în iunie 2023, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor aduse OUG nr. 97/2005. Noua lege prevede că nu poate fi înscrisă în actul de identitate o adresă la care sunt înregistrate mai mult de 10 persoane, în afara familiei extinse.

Autoritățile spun că măsura a fost necesară după ce, în urma verificărilor din perioada 2020–2021, au fost identificate adrese la care figurau cu domiciliu mii sau chiar zeci de mii de persoane. În aceste condiții, funcționarii serviciilor de evidență a persoanelor au dispus anularea mențiunii de domiciliu, ceea ce a dus implicit la pierderea valabilității cărții de identitate.

Mulți dintre cei afectați au aflat întâmplător că buletinul lor este considerat „ilegal”: la controale rutiere, la Poliția de Frontieră, la ridicarea cazierului judiciar sau la interacțiuni cu alte instituții publice. Unele persoane au fost împiedicate să părăsească țara, iar altele susțin că documentele le-au fost reținute fără a li se oferi un proces-verbal.

Datele oficiale și reacția autorităților

Potrivit DGEP, între 2023 și 31 decembrie 2025 au fost anulate 162.036 acte de identitate. Dintre acestea, 66% aparțin persoanelor născute în Republica Moldova, 17% celor născute în România, 12% celor născute în Ucraina, iar aproximativ 1% persoanelor născute în Federația Rusă. Restul cazurilor vizează cetățeni născuți în alte 73 de state.

Ministerul Afacerilor Interne precizează că anularea mențiunii de domiciliu nu afectează cetățenia română și că persoanele vizate pot solicita eliberarea unui nou act de identitate, în condițiile prevăzute de lege. Potrivit autorităților, aproximativ 20% dintre cei afectați au reușit deja să își refacă buletinul.

Guvernul României a avertizat însă, înainte de adoptarea legii, că restrângerea dreptului de stabilire a domiciliului poate fi disproporționată și că actul de identitate este esențial pentru exercitarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

În paralel, autoritățile continuă anchetele penale privind rețelele care ar fi facilitat obținerea de acte de identitate pe baza unor adrese fictive, inclusiv prin percheziții și verificări în teren efectuate la începutul anului 2026.