Astmul bronșic, în prag de primăvară

Primăvara aduce temperaturi mai blânde și mai mult timp petrecut în aer liber, dar pentru persoanele cu astm bronșic poate însemna și debutul unei perioade dificile. Polenul, variațiile de temperatură și infecțiile respiratorii pot declanșa sau agrava simptomele.

Dr. Adriana Rădulescu, medic pneumolog în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu:

Ce este, de fapt, astmul bronșic?

Astmul bronșic este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii, caracterizată prin episoade de bronhospasm, respectiv de îngustare a bronșiilor si hipersecreție de mucus. Aceasta determină simptome precum respirație șuierătoare, senzație de lipsă de aer, tuse persistentă și presiune toracică. Subliniez faptul că astmul bronșic este o afecțiune controlabilă, dacă este corect diagnosticată și tratată, iar pacientul poate duce o viață normală.

 De ce primăvara este o perioadă dificilă pentru pacienții cu astm?

Primăvara se caracterizează printr-o concentrație crescută a polenului în aer, unul dintre cei mai importanți factori declanșatori ai astmului bronșic cu predomninanță alergică. În plus, variațiile de temperatură, vântul și  poluarea atmosferică pot accentua inflamația căilor respiratorii. De aceea, multe exacerbări apar în lunile martie–mai.

 Cum ne putem pregăti din timp pentru sezonul alergiilor?

Pregătirea începe cu o evaluare la medic înainte de debutul sezonului. Este importantă ajustarea tratamentului de fond, verificarea tehnicii corecte de utilizare a inhalatorului și stabilirea unui plan personalizat de acțiune în caz de criză. Monitorizarea simptomelor și, uneori, inițierea tratamentului antialergic pot preveni agravările.

 Care sunt semnele că astmul nu este bine controlat?

Tusea frecventă, în special noaptea, utilizarea repetată a inhalatorului de urgență, limitarea activităților fizice sau trezirile nocturne din cauza lipsei de aer sunt semnale clare că boala nu este optim controlată și necesită reevaluare la specialistul pneumolog si alergolog. Consultul alergologic este foarte important, mai ales la astmaticii neevaluați anterior prin teste alergologice sau la cei care constată apariția simptomelor la alți alergeni necunoscuți anterior.

Ce măsuri practice pot reduce expunerea la polen?

În România, polenul arborilor din perioada martie–aprilie (mesteacăn, arin, alun) poate declanșa frecvent simptome respiratorii la persoanele sensibilizate. Ulterior, în lunile mai–iulie, polenul de graminee (iarbă) devine un factor major de risc pentru exacerbările astmului. Spre sfârșitul verii și începutul toamnei, polenul de ambrozie este considerat unul dintre cei mai agresivi alergeni, fiind asociat cu simptome intense și crize de astm mai severe. Se recomandă evitarea plimbărilor în aer liber în zilele cu concentrație mare de polen, aerisirea locuinței dimineața devreme sau seara târziu, folosirea purificatoarelor de aer și schimbarea hainelor după întoarcerea din exterior. De asemenea, spălarea frecventă a părului poate reduce persistența alergenilor.

Pot face sport persoanele cu astm? Ce tipuri de activități sunt recomandate?

Da, sportul este recomandat, cu condiția ca boala să fie bine controlată. Activitatea fizică îmbunătățește capacitatea pulmonară și starea generală de sănătate. Sunt preferate sporturile care implică efort moderat și constant, precum înotul (în special în bazine bine ventilate, cu atenție la concentrația de clor din apă), mersul alert, ciclismul recreațional sau drumețiile ușoare. Înotul este adesea bine tolerat, deoarece aerul cald și umed din bazin irită mai puțin căile respiratorii. Sporturile care presupun efort intens, de scurtă durată și expunere la aer rece (de exemplu, alergarea pe distanțe lungi în aer rece, dimineața devreme) pot declanșa mai ușor bronhospasm la unele persoane, dar nu sunt interzise — necesită doar evaluare medicală și, uneori, utilizarea preventivă a medicației înainte de efort.

 Ce rol are alimentația în controlul astmului?

Alimentația nu înlocuiește tratamentul, dar poate susține controlul inflamației cronice din căile respiratorii. O dietă echilibrată, bogată în alimente cu efect antiinflamator, poate contribui la o funcționare mai bună a sistemului imunitar și la reducerea riscului de exacerbări.

Sunt recomandate:

• Peștele gras (somon, macrou, sardine) – bogat în acizi grași Omega-3 cu efect antiinflamator
• Legumele verzi (spanac, broccoli, kale) – conțin antioxidanți și vitamina C
• Fructele de pădure (afine, zmeură, mure) – bogate în flavonoide
• Citricele – surse importante de vitamina C
• Nucile și migdalele – conțin vitamina E și grăsimi sănătoase
• Uleiul de măsline extravirgin – cu efect antiinflamator natural
• Turmericul și ghimbirul – condimente cu proprietăți antioxidante

Pe de altă parte, consumul excesiv de alimente ultraprocesate (de exemplu, mezelurile), zahăr rafinat și grăsimi saturate poate întreține inflamația sistemică. De asemenea, menținerea unei greutăți corporale optime este importantă, deoarece excesul ponderal poate agrava simptomele astmului și scădea eficiența tratamentului.

Fumatul influențează evoluția astmului?

Fumatul activ și pasiv agravează inflamația bronșică și reduce eficiența tratamentului. Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri pentru îmbunătățirea controlului astmului.

Este nevoie de tratament permanent dacă simptomele apar doar sezonier?

Chiar dacă simptomele sunt mai frecvente primăvara, inflamația bronșică poate persista și în afara sezonului alergic. De aceea, tratamentul de fond trebuie administrat conform recomandării medicului, nu doar în perioadele simptomatice.

 Care este mesajul principal pentru pacienți înainte de primăvară?

Astmul nu trebuie să limiteze calitatea vieții. Cu un diagnostic corect, tratament adecvat și un stil de viață echilibrat, majoritatea pacienților pot duce o viață normală și activă. Cheia este prevenția și colaborarea constantă cu medicul pneumolog.