Analiză AEI: „Planul” Guvernului pentru criza carburanților este doar o listă de idei fără măsuri concrete

România are cel mai mare preț la motorină raportat la puterea de cumpărare și al doilea cel mai mare preț la benzină după același criteriu, însă autoritățile nu au adoptat aproape nicio măsură reală pentru a gestiona criza generată de scumpirea combustibililor, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă. Documentul guvernamental apărut recent în spațiul public este descris drept un „plan fără plan”, lipsit de măsuri concrete, responsabili sau mecanisme clare de aplicare.

Potrivit analizei semnate de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate prețuri la carburanți raportate la puterea de cumpărare, însă intervențiile autorităților au fost minime.

Singura măsură notabilă adoptată până în prezent este compensarea de 20 de bani pe litru acordată transportatorilor, în condițiile în care prețul motorinei a crescut cu 1,62 lei pe litru de la începutul anului.

La 13 martie 2026 a apărut în spațiul public documentul intitulat „Măsuri propuse pentru atenuarea efectelor negative ale conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România”.

Analiza arată însă că documentul nu reprezintă un plan real de intervenție.

„În realitate, concluzia generală este simplă: acest «Plan» nu este, de fapt, un plan. Este doar o succesiune de idei, fără scenarii de lucru, fără măsuri concrete, fără responsabili desemnați, fără surse de finanțare, fără evaluări de impact și fără mecanisme clare de aplicare”, se arată în analiză.

Documentul ridică și întrebări privind eventualele probleme de aprovizionare cu combustibili. Declararea unei situații de criză pe piața țițeiului sau a produselor petroliere poate fi făcută doar dacă există dificultăți în asigurarea cantităților necesare la pompă.

„Or, acest lucru a fost infirmat chiar de declarațiile oficiale din ultima perioadă, inclusiv de cele făcute după ședința CSAT. Atunci se pune întrebarea firească: Să înțelegem că, totuși, astfel de probleme există?”, se arată în document.

Un element important menționat în plan se referă la stocurile strategice de combustibili. Potrivit documentului, stocurile de urgență existente pe teritoriul României pot acoperi consumul intern pentru aproximativ 45 de zile, iar cele menținute în exterior pentru o perioadă similară, ceea ce ar însemna un total de aproximativ 90 de zile.

Analiza ridică însă semne de întrebare privind locația exactă a stocurilor din exterior și rapiditatea cu care acestea ar putea ajunge în România în cazul unei crize.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2025 aproximativ 26% din motorina importată de România provenea din Orientul Mijlociu. În eventualitatea blocării Strâmtorii Ormuz, această cantitate nu ar mai putea ajunge în țară.

„Nu este exclus ca tocmai acest fapt să fie unul dintre motivele reale pentru care se dorește declararea situației de criză petrolieră în România?”, se arată în analiză.

În același context, documentul menționează și ideea redeschiderii Rafinăriei Petrotel. Autorul analizei consideră însă că această propunere ridică noi întrebări.

„Dacă avem rezervele strategice, comerciale și rutele de aprovizionare nu afectează România, conform declarațiilor, atunci deschiderea Rafinăriei Petrotel în condițiile interzicerii prelucrării țițeiului rusesc și a unui deficit de 10% țiței la nivel mondial de ce s-ar face? Oare ni se ascunde ceva?”.

Printre măsurile propuse se numără și instituirea unui preț maximal pentru o perioadă de o lună: 8,86 lei pe litru pentru motorină și 8,41 lei pe litru pentru benzină. Analiza AEI consideră însă că această măsură este nerealistă în contextul actual al pieței.

Potrivit estimărilor, în aproximativ două săptămâni prețul motorinei ar putea ajunge la 10 lei pe litru, ca urmare a importurilor realizate la prețuri mult mai mari pe fondul conflictului din Golf.

„Cu alte cuvinte, comercianții ar fi obligați să cumpere scump și să vândă mai ieftin. Niciun operator economic nu va accepta să funcționeze în pierdere până la faliment. Prețurile pot fi plafonate pe hârtie, dar carburanții nu pot fi obligați să apară în benzinării”, arată analiza.

AEI avertizează că o astfel de măsură ar putea duce rapid la blocarea importurilor și la apariția penuriei de combustibili.

„Consecința este previzibilă: din chiar a doua zi, comercianții nu vor mai importa motorină și țiței, și va începe penuria, iar în aproximativ două săptămâni nu va mai exista suficientă motorină la pompă. În

În analiză este discutată și posibilitatea plafonării marjei comerciale, însă, o astfel de marjă unică națională ar avea efecte negative asupra pieței.

„Aplicarea unei marje unice naționale va fi prea mică pentru micii benzinari și prea mare pentru marii benzinari. Dacă această măsură se va aplica mai mult de 6 luni, va falimenta toate micile benzinării”, se arată în document.

În același timp, marile lanțuri de distribuție ar putea muta profiturile în alte verigi ale activității integrate, ceea ce ar face ca măsura să nu reducă efectiv prețurile pentru consumatori. Dumitru Chisăliță consideră că auditarea comportamentului comercianților și publicarea rezultatelor ar putea corecta aceste practici.

Documentul mai face referire la posibilitatea limitării exporturilor de produse petroliere, însă analiza arată că formularea este imprecisă din punct de vedere juridic, deoarece termenul „export” se referă doar la livrările către state din afara Uniunii Europene.

În aceste condiții, produsele petroliere ar putea fi livrate către state membre UE și ulterior redirecționate către țări din afara Uniunii.

De asemenea, expresia privind „măsuri de prevenire a vânzării de produse petroliere la un preț care depășește valorile prețurilor maximale” este considerată vagă și lipsită de mecanisme clare de aplicare, instituții responsabile și sancțiuni.

Analiza critică și faptul că documentul include propuneri fiscale, precum reducerea accizelor sau acordarea de ajutoare de stat, la scurt timp după aprobarea bugetului, fără ca aceste măsuri să fie incluse efectiv în acesta.

„Apariția acestor propuneri la câteva zile după ce prin buget s-a votat împotriva măsurilor fiscale de reducere a impactului creșterii prețului la combustibili arată exclusiv caracterul populist al acestor propuneri, inaplicabilitatea lor și în fapt lipsa intenției reale de a diminua impactul creșterii prețurilor combustibililor asupra populației”, se arată în analiză.

În concluzie, Dumitru Chisăliță, avertizează că un plan incoerent poate avea efecte mai grave decât lipsa unui plan.

„Dacă un plan prost poate face mai mult rău decât lipsa unui plan, atunci acest document riscă să fie începutul unei crize pe care România nu o avea”.